marți, 23 august 2016
duminică, 21 august 2016
KINETOTERAPIA SI SCLEROZA MULTIPLA (I)
Reabilitarea in
Scleroza Multipla (SM) este deosebit de importanta, pentru a
indeparta cat mai mult momentul la care
se ajunge la imobilizarea in scaunul cu rotile.
Recuperarea in SM
presupune in primul rind o kinetoterapie adecvata fiecarui caz in parte in
functie de restantul functional pe care il are pacientul la momentul respectiv.
Boala se agraveaza
lent, in decursul mai multor ani. Abordarea recuperatorie presupune
intervenetia asupra fiecarei perturbari aparute.
Functiile motorii si
echilibrul
Pentru imbunatatirea
functiilor motorii, exercitiile fizice aerobe sint cele mai indicate. Pe linga
faptul ca intretin fibrele musculare normal inervate, pot reduce semnificativ
senzatia de oboseala si depresie.
Exercitiile pentru
cresterea fortei musculare folosesc greutati adaptate fiecarui pacient.
Foarte utile sint si
exercitiile pentru antrenarea mersului si echilibrului. Exercitiile nu trebuie
sa fie prea intense, pentru a nu provoca o crestere insemnata a temperaturii
corpului. De asemenea, exercitiile trebuie sa fie regulate si gindite pe termen
lung, ca mod de viata.
Pacientii cu un grad mai mare de dizabilitate pot efectua activitati mai lejere care sa solicite anumite segmente neutilizate. (Este vorba de simplele activitati de zi cu zi, precum toaleta, imbracatul, alimentarea, folosirea dusului etc. )
Imprecizia gesturilor
In ceea ce priveste
unele probleme legate de tulburarea de tip ataxie - de imprecizie a unui gest -
se pot face exercitii care sa favorizeze precizia gestului, si chiar controlul
vizual – supravegherea vizuala a miscarilor; realizandu-se astfel un dublu
control atit din partea sensibilitatii miscarilor cit si a controlului vizual.
Ø
pierderea echilibrului
Ø
pierderea coordonarii musculaturii de la
nivelul mainilor, bratelor sau picioarelor
Ø
dificultati l a mers
Ø
vorbire neclara
Ø
dificulati de deglutitie (inghitire)
Nistagmusul si ataxia
cerebeloasa se intalnesc frecvent in sceloza multipla, insa nu sunt intotdeauna
insotite de slabiciunea si spasticitatea membrelor. Pacientul poate prezenta de
asemenea si ataxie senzoriala datorita implicarii maduvei spinarii. In
perioadele de remisie, ataxia se poate reduce sau disparea cu totul. In cursul
exacerbarilor ataxia poate reaparea, se poate inrautati sau chiar devine
permanenta.
Scleroza
multipla provoaca si nevrita optica, atrofie optica, slabiciune si amorteala,
diplopie, ameteala si disfunctia vezicii urinare.
Managementul
spasticitatii
Are la baza folosirea
frecventa (citeva de minute la fiecare citeva ore, daca este posibil) a
intinderilor musculare (stretching). Sint preferate intinderile blinde si de
durata lunga, celor intense si scurte. Pentru spasticitate exista
kinetoterapie, dar si medicatie specifica si proceduri de fizioterapie care o
contracareaza. Spasticitatea devine la
un moment dat inamicul numarul unu pentru bolnavul cu SM. Tocmai de aceea
trebuie combatuta atit prin medicatie cit si prin kinetoterapie si
fizioterapie. De exemplu, printre altele, racirea
unor grupe musculare are efect antispastic. Imediat dupa aceasta procedura
cind spasticitatea a disparut, se aplica proceduri de tip stimulare electrica
functionala.
Bolnavul trebuie
pregatit in sensul urmarii intr-o prima etapa a terapiei pentru despasticizare
si apoi poate sa faca exercitiile de kinetoterapie sau de mers corectiv.
Exercitiile pot fi mai usor facute, lipsind spasticitatea care
bolcheaza miscarea.
Din pacate, cu
exceptia toxinei botulinice si a medicamentelor care trebuie administrate
zilnic, toate celelalte proceduri (enumerate mai sus) nu reusesc decit
decit sa contracareze spasticitatea pentru intervale scurte de timp. Incit, a
doua zi, pacientul de trezeste cu aceleasi probleme.
De asemenea, este
importanta invatarea pacientului sa utilizeze - atunci cind este cazul - o
cirja de sprijin sau un cadru de mers. Mersul ca atare nu trebuie sa fie
abandonat, ci mentinut cit mai autonom.
sau cum sa sari in gol
Scleroza
Multiplă este o
boală rară,
cronică, ea fiind cea mai invalidantă boală a
adultului tânăr;
cauza apariţiei
bolii fiind încă
necunoscută.
Din nefericire, pragul apariţiei
bolii a scazut foarte mult în ultimii ani: de la 25 ani, la 3 ani.
Scleroza
Multiplă este o
afecţiune invalidantă, iar fără
tratamentul potrivit, speranţa de
viaţă se diminuează cu cca
10 ani. Debutează la 75%
din pacienţi cu
simptome precum vedere înceţoşată,
parestezii ale membrelor inferioare sau tulburări
senzoriale,neuropatie optica, iar treptat degenerează. Starea pacientului se înrăutăţeşte, acesta îşi pierde
acuitatea vizuală,
coordonarea, mobilitatea şi poate
ajunge uneori într-un ritm foarte rapid, la handicap sever.
Pe masură ce boala avansează, simptomele devin mai severe şi ele includ:
·
Accentuarea dificultăţilor
musculare, precum slăbiciunea,
târârea piciorului, lipsa coordonării
·
Miscări
rigide, mecanice sau tremor care nu poate fi controlat, care fac mersul
dificil, acesta putându-se realiza doar cu ajutorul unui cârje, cadru, scaun cu
rotile.
·
Durere intensă sau
alte simptome senzoriale
·
Incontinenţă /
retenţie urinară
·
Constipaţie si
alte tulburări
intestinale
·
Disfuncţie
sexuală la femei, respectiv erectilă la barbaţi
·
Probleme cognitive: pierderi de memorie, dificultăţi de concentrare, scăderea atenţiei sau
dificultăţi în găsirea
cuvintelor adecvate
·
Simptome emoţionale
: depresie, anxietate şi
mânia; un simptom relativ rar este veselia excesivă care pare inadecvată.
Scleroza Multiplă poate evolua pe una din cele patru căi:
· Recădere –
remisie: evoluţia
constă în alternarea de perioade de boală activă, când
simptomele izbucnesc, cu perioade în care simptomele se ameliorează; acest ciclu poate dura timp de mulţi ani; în perioadele de remisie, boala nu
avansează.
·
Secundar progresivă:
simptomele active ale sclerozei multiple devin constant progresive, cu vătămarea
continua a sistemului nervos central; de obicei simptomele se agravează pe măsură ce boala avansează.
·
Primar progresivă: boala
este progresivă de la
început, deşi
ritmul de degradare a sistemului nervos central diferă de la o persoană la
alta şi diferă la
aceeaşi persoană; acest
mod de evoluţie a
sclerozei multiple nu este foarte frecvent, dar poate fi devastator.Mai nou,
SMPP se imparte si ea in doua!:
- cu recaderi
- fara recaderi
·
Recadere progresivă: este
o formă rară de
evoluţie a sclerozei multiple, care provoacă o degradare constantă a nervilor, care începe odată cu apariţia
primelor simptome şi
continuă să afecteze
sistemul nervos central chiar şi
atunci când nu sunt prezente simptome.
Adeseori evoluţia bolii este dificil de prezis. Nu numai că diferă de la
o persoană la
alta, dar modalitatea de evoluţie se
poate modifica la acelaşi
individ în cursul timpului.
PS: recunoasteti dar ca a fi posesor de SM este un sentiment egal cu cel de-a sari in gol.......
Abonați-vă la:
Postări (Atom)